„FIICA MEA A DISPĂRUT CA SĂ RECUPEREZE CE I-A FURAT DIN DRAGOSTE PENTRU MINE” – CONTINUARE
Mașina poliției a pornit în trombă.
În spate, eu nu mai simțeam nimic.
Nu frig. Nu frică. Nu gânduri clare.
Doar un singur lucru: Sofia era undeva acolo, singură, iar eu nu eram lângă ea.
Agentul Pop conducea concentrat, iar tatăl Anei-Maria stătea în față, palid, repetând:
— „Nimeni nu a înțeles… sunt doar copii…”
Dar eu înțelesesem.
Prea bine.
Pentru că știam ce înseamnă să dai tot ce ai pentru cineva și lumea să râdă de asta.