Tânărul ieșit din închisoare a mers la mormântul logodnicei: Când s-a aplecat să lase flori, un detaliu înfiorător l-a blocat de șoc!
Capitolul I: Prima oprire după cinci ani de întuneric
Poarta grea a închisorii s-a închis în spatele lui Radu cu un zgomot metalic ce i-a răsunat în suflet. Cu doar o pungă mică de plastic în mână și hainele cu care fusese arestat în urmă cu cinci ani, mintea lui refuza să se gândească la libertate, la haine noi sau la mâncare caldă. Avea un singur scop, o singură destinație tăcută pe care o visase în fiecare noapte petrecută pe priciul rece: mormântul logodnicei sale, Elena. Fără să mai stea pe gânduri, a oprit primul taxi și a șoptit adresa cimitirului de la marginea orașului.
La intrarea în cimitir, inima îi bătuse atât de tare încât simțea că se va prăbuși. Nu avusese șansa să o conducă pe Elena pe ultimul drum; fusese încătușat și aruncat într-o celulă chiar în noaptea tragicului accident de mașină în care ea își pierduse viața, un accident pentru care fusese găsit vinovat pe nedrept. Timp de o jumătate de oră, Radu a rătăcit disperat printre miile de pietre funerare albe și negre, verificând fiecare nume cu ochii încețoșați de lacrimi. Hârtia mototolită din buzunar, primită de la un vechi avocat, conținea o parcelă și un număr scrise haotic, iar zona indicată părea complet goală.