Au oportunități extraordinare.
Dar sper din tot sufletul să nu piardă ceea ce era cel mai important în copilăria noastră: bucuria lucrurilor simple.
Să știe cum este să se joace în aer liber.
Să știe cum este să își murdărească hainele alergând prin iarbă.
Să știe cum este să râdă fără motiv.
Să știe cum este să privească norii și să inventeze forme.
Pentru că acestea sunt amintirile care rămân.
Nu jucăriile.
Nu gadgeturile.
Nu lucrurile materiale.
Ci momentele.
De fiecare dată când răsfoiesc albumele vechi, îmi dau seama cât de bogată a fost copilăria noastră.
Poate nu aveam multe lucruri.
Poate nu aveam lux.
Dar aveam timp.
Aveam libertate.
Aveam imaginație.
Aveam oameni care ne iubeau.
Și asta era suficient.
Uneori îmi imaginez că mă pot întoarce pentru o singură zi în acea perioadă.
Aș alerga din nou prin poieniță.
Aș asculta glasul educatoarei.
Aș sta pe scăunelul mic de la cămin.
Aș cânta cântecele copilăriei.
Aș râde cu colegii mei.
Și aș privi lumea cu acei ochi care vedeau magie peste tot.
Dar timpul merge doar înainte.
De aceea trebuie să păstrăm amintirile.
Să le prețuim.
Să le povestim copiilor și nepoților noștri.
Pentru că ele fac parte din cine suntem.
Fotografia aceea de 1 Iunie nu este doar o fotografie.
Este o fereastră spre o lume care trăiește încă în sufletul meu.
O lume în care eram mică.
O lume în care totul părea posibil.
O lume în care fiecare zi era o aventură.
La mulți ani tuturor copiilor!
La mulți ani tuturor celor care încă mai păstrează în inimă o parte din copilul care au fost odată!
Și, mai presus de toate, la mulți ani, Copilărie! ❤️
Pentru că, indiferent câți ani vom avea, vei rămâne mereu cel mai frumos loc în care ne întoarcem cu gândul. ❤️🌸✨





