3. Drumul spre școală
La școală, holurile miroseau a cretă, lemn vechi și sandvișuri uitate în ghiozdane. Copiii râdeau în curte. Sunetul acela aproape m-a doborât. Viața continua cu o cruzime nevinovată. Alți copii alergau, strigau, își pierdeau caietele, își împingeau colegii în glumă. Al meu nu mai putea nici măcar să-și deschidă penarul. Durerea se amesteca cu o invidie secretă și dureroasă pe această normalitate a celorlalți.
Doamna Ionescu ne aștepta în sala de clasă. Ochii îi erau roșii, semn că și ea plânsese. Pe prima bancă, banca lui Matei, se afla un plic alb. Pe plic, cu scrisul lui ușor înclinat, scria: „Pentru mama și tata. Nu deschideți separat. Vă rog.” Victor și-a dus mâna la gură. Eu am atins plicul cu vârful degetelor, de parcă hârtia ar fi putut să respire.
Tensiunea Momentului
Deschiderea plicului a fost un moment de maximă intensitate emoțională. Riscul de a rupe ultima taină dintre noi și fiul nostru era copleșitor, dar Victor și-a pus mâna peste a mea, spunând: „Împreună”.
4. Proiectul „Inima” — Scrisoarea și stickul
Am desfăcut plicul cu o grijă infinită. Harta hârtiei era ușor îngălbenită pe margini, de parcă ar fi stat ascunsă acolo, în întuneric, mult mai mult timp decât ne-am fi putut imagina. Am început să citim scrisoarea:
„Dragi mamă și tata,
Dacă citiți această scrisoare, înseamnă că s-a întâmplat ceva. Sau poate doar am vrut să mă asigur că știți ce este în sufletul meu, chiar dacă nu am reușit mereu să vă spun asta cu voce tare. Văd cum vă uitați unul la altul în ultima vreme. Văd că tata nu mai stă pe canapea decât dacă ține fotografia aceea cu noi de la mare, iar mama are mereu ochii roșii, chiar și atunci când încearcă să zâmbească.
Știu că v-a fost greu cu mine. Că am fost un copil agitat. Dar vreau să știți că fiecare moment petrecut împreună, fiecare plimbare pe plajă și fiecare seară în care ne-am uitat la filme a fost cel mai frumos lucru din viața mea. Nu vreau să fiți triști. Nu vreau ca absența mea să vă transforme în două umbre care locuiesc în aceeași casă.
Am lăsat acest stick USB aici, pentru că am vrut să vă arăt ceva la care am lucrat la orele de informatică și biologie. Este un proiect despre inimă. Nu doar despre cum pompează sângele, ci despre cum ne conectează pe noi, oamenii. Vă rog, deschideți-l împreună. Vă iubesc enorm.
Anunț publicitar
