CETATEA CELOR ȘASE SURORI

Capitolul I: Moștenirea Tăcerii

Eram doar șase fete, un mozaic de vârste și visuri, când tatăl nostru a decis că suntem o povară prea grea pentru noua lui viață. Când s-a născut Sofia, cea mai mică dintre noi, lumina din ochii mamei a început să pălească, nu din cauza oboselii, ci a realizării că omul de lângă ea devenise un străin. Plecarea lui a fost ca o tăietură chirurgicală: rapidă, sângeroasă și lăsând în urmă o rană care nu s-a închis niciodată cu adevărat.