Zilele care au urmat au fost o transformare pentru amândoi. Fetița, pe nume Maya, nu ceruse nimic. Nu s-a mirat de candelabrele de cristal sau de grădinile imense. Ea părea să vadă prin Igor, ca și cum pereții conacului ar fi fost de sticlă.
Adevăratul Gol
Igor a aflat că Maya fusese lăsată singură după ce bunicul ei, singura ei rudă, murise. Ea nu alesese gunoiul pentru că era murdară, ci pentru că acolo găsea jucăriile aruncate de alții, singurele ei „prietene”. Igor a realizat că el făcuse la fel cu oamenii din jurul lui: îi folosise și îi aruncase când nu mai aveau valoare economică.
Într-o seară, Maya l-a rugat pe Igor să stea cu ea în grădină. — „Igor, de ce ai atât de multe camere dacă stai doar în cea cu ecrane?” l-a întrebat ea. Miliardarul a tăcut. Pentru prima dată, n-a avut un răspuns inteligent. — „Cred că am strâns pereți în loc de amintiri, Maya.”
Astăzi, Igor nu mai este cunoscut drept „Miliardarul de Piatră”. A înființat „Fundația Maya”, transformând mai multe dintre proprietățile sale în centre pentru copiii străzii. Dar cea mai mare schimbare este în ochii lui. Maya este acum fiica lui, iar conacul nu mai este un muzeu rece, ci o casă plină de râsete și de pete de vopsea pe covoarele persane.
