Sarmalele care adună familia la masă – Rețeta mea preferată în frunză de viță și de tei
Gustul care îmi amintește de copilărie
Dacă ar fi să aleg un singur preparat pe care să îl mănânc pentru tot restul vieții, fără să mă plictisesc vreodată, acela ar fi, fără îndoială, sarmalele. Le iubesc în orice anotimp, la orice oră și în orice variantă. Le-aș mânca dimineața, la prânz și seara, iar de fiecare dată aș avea aceeași bucurie ca la prima înghițitură.
Astăzi am pregătit o oală mare de lut, plină ochi cu sarmale aromate. Vin copiii pe la noi și, ca de fiecare dată, trebuie să fac porție dublă. Niciodată nu pleacă cu mâna goală. Le pun la pachet câteva caserole și îi văd cum zâmbesc exact cum făceau când erau mici.
Sarmalele nu sunt doar mâncare. Sunt amintiri, familie, sărbători, duminici liniștite și mese care se prelungesc până seara târziu.
Secretul meu: frunza de tei
Mulți cunosc sarmalele în foi de varză sau în frunză de viță. Însă puțini au încercat varianta în frunză de tei.
Prima dată am aflat despre ea de la o vecină în vârstă care gătea extraordinar. Mi-a spus că în unele zone ale țării, frunzele tinere de tei sunt considerate o adevărată delicatesă pentru sarmale.
Am fost sceptică la început.
Cum să faci sarmale în frunze de tei?
Dar după ce am gustat, m-am convins imediat.
Frunza de tei este mai fină, mai fragedă și are un gust delicat. După fierbere capătă o textură catifelată și oferă sarmalelor o aromă discretă, foarte plăcută.
De atunci fac mereu două variante:
- o parte în frunză de viță;
- o parte în frunză de tei.
La final, fiecare își alege preferata.
O tradiție transmisă din generație în generație
Îmi amintesc cum mama pregătea sarmalele cu o zi înainte de sărbători.
Casa se umplea de mirosuri care ne făceau să ne învârtim prin bucătărie toată ziua.
Tocătorul mergea fără oprire.
Orezul era spălat cu grijă.
Verdețurile erau tocate mărunt.
Iar noi, copiii, primeam cea mai importantă misiune: să alegem frunzele bune.
Ni se părea o activitate foarte serioasă.
Astăzi fac exact același lucru cu nepoții mei. Se amuză, pun întrebări și încearcă să împăturească sarmalele. Unele ies perfecte, altele seamănă mai mult cu niște pachețele ciudate, dar toate sunt făcute cu dragoste.
Ingredientele care fac diferența
Pentru niște sarmale gustoase nu este nevoie de ingrediente sofisticate.
Secretul stă în prospețime și în răbdare.
Eu folosesc:
- carne tocată de porc;
- puțină carne de vită;
- orez;
- ceapă;
- mărar;
- pătrunjel;
- cimbru;
- boia dulce;
- sare;
- piper;
- suc de roșii.
Nu prăjesc nimic.
Prefer o variantă mai ușoară și mai sănătoasă.
Ceapa o toc foarte fin și o adaug crudă în compoziție.
La fel și verdeața.
Toate aromele se dezvoltă lent în timpul fierberii.
Rezultatul este surprinzător de gustos.
Cum aleg frunzele de viță
Frunzele trebuie să fie fragede și tinere.
Cele bătrâne sunt fibroase și se rup greu.
Le aleg de dimensiune medie și le opăresc câteva secunde în apă fierbinte.
Apoi le las la răcit.
După această etapă devin flexibile și ușor de rulat.
Cum pregătesc frunzele de tei
Pentru această variantă folosesc frunze tinere, culese primăvara.
Le spăl foarte bine și le opăresc rapid.
Devind moi și catifelate.
Mirosul lor este discret și plăcut.
Când gătesc sarmale în frunză de tei, întreaga oală capătă o aromă aparte.
Este un gust greu de descris, dar imposibil de uitat.
Rularea sarmalelor – momentul care cere răbdare
Anunț publicitar
